Definiţia drogului
În accepţia clasica, drogul este substanţa care, fiind absorbita de un organism viu, îi modifica una sau mai multe funcţii (OMS); în sens farmacologic, drogul este o substanţa utilizata sau nu în medicina, a cărei folosire abuziva poate crea dependenta fizica şi psihica sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei si al comportamentului. În sensul dat, de către convenţiile internaţionale, prin drog înţelegem substanţele supuse controlului prin Convenţia Unica asupra stupefiantelor din 1961 şi substanţele psihotrope al căror control este prevăzut de Convenţia din 1971.
Informaţii scurte privitor la drogurile de aztazi Alcoolul
Alcoolul este astăzi problema numărul unu îin ceea ce priveşte consumul de droguri. El este cauza directă a afecţiunilor ficatului, creierului, stomacului, pancreasului. Alcoolul este o sursa concentrata de calorii, şi cu toate acestea, el furnizează puţină energie. Întrucât el trebuie să fie mai întâi prelucrat de ficat, nu poate fi utilizat direct de muşchi. Aceasta etapă face ca alcoolul să fie o sursă ineficientă de energie. Etapele intoxicaţiei sunt:
- Veselia. Persoana devine vorbăreaţă, relaxată, adesea mai sociabilă decât în stare normală; apare şi o scădere a raţiunii.
- Comportamentul dezordonat. Gândirea este afectată, raţiunea este, cu siguranţă, de necontrolat; emoţiile sunt fluctuante; timpul de reacţie creşte.
- Confuzia. Apare dezorientarea; adesea persoana devine irascibilă, emoţiile se amplifică; apar temerile, furia; vorbirea neclară este un indiciu pentru această etapă; poate apărea şi vederea dubla.
- Pierderea controlului. Este remarcată de cei din afară; persoana nu mai este capabilă să stea pe picioare sau să meargă, se împiedică; adesea vomită; persoana abia dacă este conştienta.
- Inconştienţa. Persoana este intoxicată, este complet inconştientă, poate muri.
Marijuana
Deşi este cunoscută de aproape 5000 de ani, marijuana este unul dintre cel mai puţin înţelese droguri naturale. Afectează starea de spirit şi gândirea la fel ca şi alcoolul, şi poate cauza halucinaţii. Cercetătorii sunt preocupaţi de efectele dăunătoare pe care marijuana le are asupra plămânilor. Fumatul frecvent de marijuana este asociat cu un risc crescut de bronşita, emfizem şi cancer pulmonar. Printre efecte se număra: slaba motivaţie mintală, capacitatea scăzuta de a conduce maşina şi alte performanţe mecanice reduse, scăderea imunităţii corporale şi chiar afecţiuni ale organelor sexuale. "Produsele secundare" ale marijuanei sunt înmagazinate în ficat, plămâni, creier, splina, ţesuturi şi organe sexuale. O recentă descoperire medicală: marijuana afectează organele - 1 doza = 1 pachet de ţigări.
Inhalanţi
Mulţi solvenţi organici cum sunt cleiul, benzina, eterul, alţi solvenţi şi aerosoli produc vapori ce dau senzaţii asemănătoare intoxicării cu alcool. Aceştia pot însă provocă deteriorări grave şi definitive ale nervilor, creierului, stomacului, plămânilor, măduvei osoase şi ficatului. Adesea poate surveni şi moartea din cauza intoxicării. Inhalaţii pătrunşi în organism pot cauza afecţiuni grave. Acestea intră în organism pe nas. Ei pot cauza secreţii sau hemoragii nazale, precum şi deteriorări ale ochilor şi aparatului respirator. Inhalaţiile intră în sânge prin plămâni şi circulă prin tot organismul. Ei pot cauza voma şi dureri de cap. La nivelul creierului ei pot schimba reacţiile chimice, precum şi modul prin care neuronii transmit mesajele. Inhalaţii produc afecţiuni definitive ale creierului, dar şi ale ficatului, rinichilor, oaselor, inimii, celulelor sanguine şi ale altor organe. Dozele mari de inhalaţi pot încetini activitatea aparatului respirator în asemenea măsură, încât persoana poate înceta să mai respire. Chiar şi moartea poate surveni din cauza slăbirii capacităţii inimii.
Sedative
Barbituricele, somniferele non-barbiturice, medicamentele care relaxează muşchii, tranchilizantele şi multe antihistaminice intră în această categorie. Sedativele aparţin grupei de droguri folosite pentru a relaxa sau seda sistemul nervos central. Acestea pot reduce concentraţia oxigenului din sânge. Persoana începe să se învineţească. Barbituricele care acţionează rapid sunt sedativele cele mai periculoase. Ele pot paraliza porţiunea creierului care controlează respiraţia, provocând astfel moartea. Respiraţia greoaie, cianoza, slăbirea inimii şi oprirea respiraţiei sunt semne ale intoxicaţiei cu sedative. Amestecul de sedative şi alcool este una din cauzele obişnuite ale intoxicaţiilor accidentale. Aceste droguri au efect unul asupra celuilalt, iar viteza cu care sunt vătămate creierul, inima şi sistemul respirator este mult mărita. Aceste droguri nu trebuie luate împreună. Deteriorarea ireversibilă a creierului este o problemă obişnuită şi asociată intoxicării cu sedativ-alcool. Pacienţii pot rămâne zile sau ani în stare de coma, şi este posibil să nu-şi mai recapete cunoştinţa sau capacitatea de a gândi normal niciodată.
Excitante
Cocaina (coke, base, crack) şi amfetaminele (speed, cranck, ice) sunt cele mai răspândite droguri excitante. Acestea stimulează sistemul nervos central şi produc excitabilitate, vorbire rapidă şi neclară, lipsa de aer, frisoane, transpiraţie, puls şi tensiune mărite, insomnie şi chiar moarte. Excitantele pot cauza afecţiuni mintale şi alte probleme de sănătate cum ar fi:
- Psihoza. Stimulantele pot produce stări psihice grave care pot stimula, de exemplu, schizofrenia. Multe accidente rutiere, industriale sunt datorate comportamentului straniu şi dezordonat cauzat de excitante.
- Depresia. Pe măsură ce stimulentul îşi pierde efectul, consumatorul trece printr-o depresie. Aceasta poate fi atât de gravă, încât poate duce la sinucidere. Stimulanţii duc la dependenta psihica, iar cercetările demonstrează că dependenţa poate deveni şi fizica.
- Insomnia. Imposibilitatea de a dormi este unul din efectele cele mai grave ale stimulaţilor. Consumatorii pot petrece zile în şir fără să poată dormi normal. Dacă acest fapt nu este reglementat cât se poate de repede, apar stările psihotice.
Narcotice
Narcoticele deprima creierul şi dau impresia unor senzaţii de plăcere, putere şi superioritate, urmate de letargie, ameţeala, confuzie şi scăderea ritmului inimii şi a capacităţii respiratorii. Termenul de "narcotic" se referă în general la opium şi la medicamentele contra durerii, în a căror compoziţie intră opiumul. Printre acestea se numără heroina, morfina şi codeina. Codeina este clasificată, din punct de vedere legal, nu şi medical, ca medicament narcotic. Heroina în stare de pulbere alba este un narcotic ilegal. Complicaţiile şi bolile cauzate de narcotice sunt:
- SIDA. Consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expuşi la HIV prin acele contaminate. Aceştia sunt categoria în care numărul de cazuri de SIDA creste cel mai repede.
- Cheaguri de sânge. Când venele sunt înţepate foarte des, mai ales cu ace nesterilizate, apar cheaguri de sânge sau cicatrice în interiorul venelor.
- Embolia pulmonara. O complicaţie foarte grava poate apărea atunci când cheagurile de sânge se desprind şi plutesc prin circuitul sanguin spre inimă şi plămâni. Pacientul moare din cauza cheagurilor care închid alimentarea cu sânge spre plămâni.
- Endocardita bacteriana. Daca pătrund microbi în circuitul sanguin printr-un ac murdar, aceştia se răspândesc în tot organismul şi se localizează în valvele inimii, cauzând infecţii grave cunoscute sub numele de endocardita bacteriana. Umflăturile care apar pe valvele inimii produc febra, slăbiciune, slăbirea inimii şi, în final, moartea.
- Abcesul cerebral. Când microbii sunt injectaţi în circuitul sanguin printr-un ac nesterilizat, aceştia pot circula prin organism şi se localizează în creier. Semnele abcesului sunt temperatura ridicată, convulsiile, coma şi chiar moartea.
- Hepatita serica. Inflamaţia ficatului este una din problemele obişnuite ale celor care se droghează cu heroina. Aceasta este cauzată de un virus transmis de la persoană la persoană prin ace contaminate. Ficatul se umfla şi apar pete neregulate cu inflamaţii uşor colorate. Hepatita cauzează slăbiciune, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, urina închisă la culoare şi o îngălbenire a pielii (icter).
- Ciroza. Ficatul reacţionează la orice proces inflamator, cum este hepatita, formând un ţesut cicatrizat printre celulele sale. Când acest proces de cicatrizare progresează, boala care survine este cunoscută sub denumire de ciroza. Suprafaţa ficatului devine aspră şi încreţită, ca o prună uscată. Ciroza produce numeroase simptome printre care: scăderea în greutate, greaţă, voma, slăbiciune, pierderea instinctului sexual, inflamarea abdomenului şi hemoragia internă.
- Malformaţiile. Copiii din femei care au cunoscut droguri în perioada de sarcină se pot naşte morţi sau cu numeroase malformaţii. Unele din aceştia includ: picioare strâmbe, absenta unor membre, cerul gurii sau gura despicată şi alte malformaţii interne. Malformaţiile din naştere pot fi cauzate de numeroase droguri. Femeile însărcinate trebuie să evite toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul întregii perioade de sarcină, dar mai ales în primele trei luni.
Halucinogene
Aceste droguri sunt substanţe chimice care modifică modul de a vedea şi de a auzi al consumatorului. Ele produc, de asemenea, imagini şi sunete în mintea consumatorului, care în realitate nu sunt prezente. LSD, o pulbere alba, cristalina, insipidă şi incoloră, produce stări de tranşă, agitaţie, confuzie, frisoane, euforie, depresie, pupile dilatate, puls şi tensiune mărite, precum şi halucinaţii. Toate tipurile de senzaţii stranii şi neplăcute pot fi cauzate de droguri halucinogenice. Purtarea devine sălbatica, incontrolabilă, mai ales dacă persoana suportă efectele neplăcute imediat după consumarea drogului sau amintiri neplăcute de la "ultima evadare".
|
Start
